• HomeHome         
  • Psihologie la ziPsihologie 
  • Informatica la ziInformatica
  • Filosofie la ziFilosofie    
  • Romantism si poeziePoezii        
  • HomeMuzica        
  •          

Mituri despre alimente


''Nici o masă fără margarină'' - vă mai amintiți această reclamă?
Ei bine s-a dovedit că margarina nu e chiar așa de bună precum se credea. Ea conține o sumă de grăsimi și uleiuri, dintre care și omega 6, care s-au dovedit că dacă sunt consumate în abundență pot provoca anumite boli.


Grăsimile de origine animală sunt dăunătoare

Cu zeci de ani în urmă s-a decis că epidemia de boli de inimă sunt cauzate de faptul că oamenii mănâncă prea multe alimente grase. Și în special, au fost acuzate ca dăunătoare grăsimile saturate.
Dar într-un studiu publicat intr-un articol din 2010 care conținea 21 de grupe de cercetare iar numărul total de subiecți a depășit 345.000. au avut un rezultat uimitor; nu există absolut nici o legătură între atacurile de inimă şi grăsimile saturate.
Teoria care prevede că grăsimile saturate sunt rele pentru organism este incorectă. Mai mult, nivelul de grasimi saturate crește HDL ("bun", a nivelului de colesterol și DHL inferior ("rău)" colesterol) în sânge.
Dacă mănânci carne, brânză, unt în cantități normale - asta nu înseamnă că ele se transformă automat în corpul tău în grasimi. Mai degrabă aceasta afirmaţie ar fi valabilă în cazul dulciurilor. În tradiția maramureșenilor există obiceiul de a mânca untură întinsă pe pâine. Asta nu înseamnă că ei sunt mai puțin sănătoși față de restul populației.

Produsele cu puține grăsimi sunt cele mai bune.

Producătorii extrag grăsimile din unele alimente pentru că astfel să le poată folosi la producerea altor produse mai scumpe. Ei nu fac asta pentru că s-ar gândi vreo clipă la sănătatea dumneavoastră!
Numai că gustul produsului alimentar care este degresat rămâne ca o bucată de carton.
Producătorii ştiu acest lucru şi încercă să compenseze. Cum? Fabricând un nou gust. Sunt utilizaţi astfel îndulcitori: zahăr, fructoză, sirop de porumb sau îndulcitori artificiali cum ar fi aspartamul, etc.
Multe studii arată o legătură dintre dozele mari de îndulcitori şi riscul de obezitate, diabetul zaharat, bolile de inimă și depresie.
De fapt, produsele sărace în grăsimi - sunt produse în care grăsimile naturale şi sănătoase se înlocuiesc cu materiale artificiale care afectează grav organismul nostru.

Trebuie să mâncăm cereale.

Ideea că dieta noastră trebuie să se bazeze pe produse din cereale este acum foarte la modă.
Cereale conțin elemente utile dar sunt suficiente în cantitate mică pentru organismul uman în comparație de exemplu cu legumele.
Acestea conțin cantități mari de acid fitic care se leagă de mineralele din intestin și încurcă asimilarea lor.
Cereale de grâu consumate în exces pot cauza o mare varietate de boli datorită împiedecării absorții de minerale foarte necesare organismului nostru.
Acestea de asemenea conțin o cantitate mare de gluten, care în studii recente au arătat că mulți oameni pot fi hipersensibili la el.
Glutenul afectează mucoasa intestinală, cauzând durere, balonare, tulburări de scaun. Tot glutenul poate provoca, de asemenea, unele boli cerebrale.

Zahărul este dăunător deoarece conține calorii "goale"

Zahărul conține o mulțime de calorii (99 de grame de carbohidrați la 100 de grame = 400 de calorii). Cu toate acestea, nu totul este atât de simplu.
Fructoza conținută în zahăr, este prelucrată de către ficat și se transformă în grăsime. Acest lucru conduce la niveluri crescute de trigliceride și colesterol. Zahărul este responsabil de asemenea, de producerea insulinei și leptinei, ceea ce duce la obezitate și la apariția diabetului.
Cu toate acestea zahărul consumat în cantitați mici este mult mai bun decât înlocuitorii săi chimici, care se produc din ce în ce mai mult.

Cantitătile mari de proteine ​​sunt rele pentru oase și rinichi

Se afirmă că consumul în exces de proteine ​​cauzează osteoporoza și unele boli de rinichi.
Acest lucru este parțial adevărat. Proteinele ​​extrag de fapt calciu din oase pe termen scurt. Dar pe termen lung prezintă un efect opus.
Proteina aflată în organism pe termen lung este strâns asociată cu sănătatea îmbunătățită pentru os. În plus, studiile au arătat că nu există nici o legătură între o dieta bogată în proteine ​​și bolile de rinichi.
Există doi factori principali care contribuie la bolile de rinichi: diabet zaharat și hipertensiunea arterială. Un aport de proteine le ​​previne pe amândoi. Se poate trage concluzia că proteina nu cauzează slăbirea oaselor sau boli de rinichi, ci invers - tratarea lor.

E nevoie de a mânca în mod des și în cantități mici.

Teoria că avem nevoie de a mânca în mod frecvent și în cantități mici, pentru a accelera metabolismul, nu are sens. Este adevărat că alimentele cresc metabolismul pentru o perioadă scurtă de timp (până se digeră hrana), dar cantitatea totală de energie rezultată este determinată prin volumul total de produse alimentare și nu de numărul de recepții.
Un studiu arată că saturația este simțită mult mai puțin dacă mănânci de 6 ori pe zi în loc de 3.
Corpul nostru nu poate fi în mod constant într-o stare de digestie. Când nu mâncăm, corpul nostru începe procesul de autophagy, în care celulele sunt curățate de produse de dezintegrare. Prin urmare, postul de a nu mânca din când în când poate fi util pentru organism.
Ba mai mult, unele studii au arătat o creștere semnificativă a riscului de cancer colorectal la persoanele care consumă hrană de 4 ori pe zi în loc de 2 ori.

Este nevoie sa avem la masă de toate câte puțin.

Studii recente au dovedit tocmai contrariul, ca nu e bine să amestecăm deodată tot felul de alimente.
Trebuie să se evite alimentele care necesită în stomac aciditate (de exempu carnea) să fie administrate odată cu cele care conțin calciu (de exemplu produsele lactate)
Persoanele care dea lungul timpului mănâncă numai anumite grupuri de alimente constant sunt mult mai sănătoase decât cele care duc o viață fugitivă și mănâncă pe unde apucă orice.
Strămoșii nostri nu au beneficiat de atâtea mâncăruri complexe iar corpului nostru îi este foarte dificil, astăzi, să se adapteze.

E bine să consumăm cel puțin 2L de apă zilnic.

Aceasta afirmație sună mai mult ca o reclamă decât ca o îndrumare sănătoasă. Un corp sănătos este capabil de a se autoregla și de a consuma lichide în funcție după necesități. A forța organismul să primească lichide în exces nu este decât o mare prostie. De exemplu digerarea alimentelor în stomac este îngreunată de prezența mare a lichidelor.
Mai ales în ultimul timp se obișnuiește să se înlocuiască apa normală cu sucuri industriale care sunt o mare păcăleală a simțurilor noastre gustative. Ele conțin tot felul de combinații chimice artificiale dăunătoare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu